Filosoful grec din Anticitate Heraclitus a pus temelile gândirii dialectice, fiind obsedat de la ideea schimbării și a rămâs în istorie cu fraza: ”Nu poți intra în același răul două ori.” Americanii sunt autorii unei alte propoziții. Ei cred că dacă istoria e asemănată unei poezii, sfârșitele ei nu se repetă, dar se rimează.
Este ispititor să se gândească că noul val de proteste din orașele mare ale României sunt o încercare de a repeta timpurile luminoase din toamna 2015, când stradă a demisionat un intreg guvern în numele luptei împotrivă corupției. Asemănările cu situația de atunci atragă atenție.
Aproape 15 luni după tragedia din clubul ”Colectiv” când un incendiu a ucis 64 oamenii și protestele care au urmărit au căzut guvernul socialdemocrat lui Victor Ponta, români sunt din nou pe strada în proteste împotrivă aceluiași partid. Din nou demonstranții susțin luptă împotrivă corupției prin proteste în weekend-ul. Și din nou, ca și cum e comandat, în sămbăta dimineața – 21 ianuarie 2017, un club bucureștean – Bamboo, a fost distrus din cauza incendiului. Este noroc că acum n-are uciși, iar numai răniți.
În seara de 22 ianuarie 15 000 demostranți au ocupat Piața Universității – un loc tradițional pentru nefericire politică. Ei au fost lângă Palatul ”Victoria” – sediul guvernului, au trecut lângă sediul socialdemocraților de pe bulevardul ”Kiseleff”, strigând loznice împotrivă ”ciumei roșe”, ”hoților” și celor două partide în guvern – Partidul Social Democrat și Alianța Liberalilor și Democraților. Alte mii de oameni au protest în altele orașe țării – precum Cluj Napoca, Timișoara, Craiova, Iași și Pitești.
Nefericirea străzii a fost provocată din două ordonanțe de urgentă prin care guvernul a încercat de a schimba unor legi, scazându-le pe pedepsile unor comnați în corupție și crime violente, eliberându-le pe unor condamnați din puscăriile aglomerate, schimbându-le pe Codul Penal și Codul de Procedură Penală în partele despre conflictele de interese și abuzul de serviciu.
Ministrul Justiției Florin Iordache a subliniat că grațierea celor condamnați este cerută de la CEDO și România trebuie să aplice decizie Curții Europene. În momentul de fața puscăriile sunt supraaglomerate cu 50% mai mult decât capacitatele sale.
În același timp premierul Sorin Grindeanu a explicat că conflictul de interese și abuzul de serviciu continuează să fie încriminate. Ceea ce schimbările rapid aprobate fac este să clarific nelamuriri în textele acestor crime, cum Curtea Constituțională a cerut.
Schimbările guvernului ocolesc parlamentul și au provocat nefericirea străzii și a unor organizații neguvernamentale precum APADOR-CH, Expert Forum, Funky Citizens și alte. După APADOR-CH schimbările legislative anunț amnistie celor mai bătrăni decât 60 de ani, care va permite foștii oameni de stat Ion Iliescu și Petre Roman să scapă de justiție. Cele doi politicieni împreună cu șefii servicilor de informație din începutul tranziției sunt acuzați în crime împotrivă umanității din cauză folosirii forței pentru supresiunea protestelor civile din 1990, inclusiv prin folosirea unor mineri – caz în care are și demonstranți uciși. Expert Forum, Funky Citizens și alte organizații subliniează că activitățile guvernului actual n-au fost consultate cu sectorul civil și că deciziile Curții Constituționale sunt folosite ca pretext pentru introducerea unor schimbări ”periculoase”, necerute de la instituția înaltă.
Președintele Klaus Iohannis deja a anunțat că înainte de a intra în forța schimbările trebuie să fie susținute de la CSM, de la asociațiile magistraților și de la opinia publică. El a cerut guvernul să retragă ordonanțele de urgență. Iohannis s-a alăturit pentru 15 minute către demonstranți la Piața Universității în seara de 22 ianuarie, anunțând susținerea sa pentru cererile lor.
Valul de proteste n-ar putea fi înțeles fără sa se uite la lupta între lăgările diferite ale conducerii. Cu siguranța evenimentele actuale sunt legate cu trecerea în rezervă omului puternic din serviciul de informație intern SRI – Florin Coldea. După investirea noului guvern la 4 ianuarie o altă persoană publică legată cu serviciile – omul căutat din legea și proprietarul României TV Sebastian Ghița, a făcut ”dezvăluiri” care au implicat Coldea în legături strânse cu fostul președinte Traian Băsescu.
Din nou în începutul anului o altă porție de ”dezvăluiri” – înregistrări telefonare, a arătat tuturor cum Băsescu a comandat unor magistrați care politicieni trebuie atacați de la procuratura anticorupție DNA. Băsescu a admis că înregistrările au fost autentice. Ele au pus umbra asupră noțiunii că lupta împotrivă corupției din România se duce independent din influența politică. Coldea însuși a fost considerat o parte din duo-ul cu șefa DNA Laura Koveși – o echipă care a mișcat piesele în anticorupție din ultimii ani.
Care va fi rolul protestelor actuale și care vor fi realizările lor, s-ar putea înțege în zilele următoare. Oameni cu care ”Baricada” a stat de vorba în decembrie imediat după alegerile parlamentare din România au prognozat că urmează război între lobby-ul care a realizat până la acum lupta împotrivă corupției și forțele care au câștigat la votul. Încă atunci se credea că în această lupta nevoia obiectivă de schimbări legislative în justiția – cerute și de la Curtea Constituțională, și de la organizațiile magistraților, și de la CEDO, va fi folosită în lupta.
În același timp cele mii de români care au ieșit pe stradă pentru a protesta sunt o forță care nu poate fi ușor ignorată. Dar chiar dacă situația reamintește la evenimentele din toamna 2015, pare că chiar români nu întră două ore în același răul.
Trump a devenit președintele SUA, iar liderul socialdemocraților Liviu Dragnea l-a vizitat în ajunul valului de proteste, promitând să ducă parteneriatul între București și Washington la un nivel chiar mai strategic decât acum. Când Iohannis a câștigat în 2014 și când oamenii tineri au dat afară Ponta în toamna 2015 acelea au fost evenimente cu orientare clară euroatlantică. Dar acum Trump e în Casa Alba, iar Dragnea joacă rolul unui americanofiil. Răul Dâmbovița nu e același.
