”Vă propun… să avem o țara normală”, a fost formula care a fost exprimată de multe ori în discursul cu care premierul român nou Sorin Grindeanu a anunțat intențiile cabinetului său. Guvernul nou a fost votat din parlament la 4 ianuarie 2017. Politicianul pe vârstă de 43 ani, care a absolvit informatica și un curs postuniversitar de științe de informație militară, a dezvaluit o viziune de conducere în care creșterea economică a României din ultimii ani duce la prosperitatea românilor.
O parte din normalitatea după părerea lui Grindeanu este că promisiunile alegeriale a Partidului Social Democrat și Alianției liberalilor și democraților – care susțin guvernul, să devină programa cabinetului. În afară de lipsa unor coade la ghișeurile administrației, crearea condiții pentru creșterea copiilor, o sistemă dezvoltată a sănătății și construirea autostrăzilor, ”normalitatea” înseamnă încă să nu se țin salariile mici cu speranța că așa vor fi aduși investitorii străini. Totodată sunt așteptate să fie scăzute taxele asupră muncii și să fie creșcut salariul minim până la 1450 lei (627 leva) acest an și până la 1750 lei (757 leva) în 2020. Grindeanu promite încă o mare creștere a pensiunilor așa că oamenii care au lucrat decent să primească pensiuni decente.
O parte din măsurile pentru normalitate sunt stimuli pentru tinerii, inclusiv pentru doctori, să rămână în țara în loc de a emigra. Grindeanu a menționat printre intenții sale asigurarea medicamentelor pentru populația, indiferent din prețul lor, și construirea unor 2500 greșe și gradinițe. ”Într-o țară normală, dascălii sunt bine plătiți și respectați”, a adaugat el.
Un guvern aranjat de la Liviu Dragnea
Accentul asupră normalității care premierul tănâr a pus cu siguranța a avut și o intenție dorită dar nu formulată oficial. Din numele liderul socialdemocraților Liviu Dragnea – care a fost condamnat pe 2 ani pușcarie cu suspendare pentru manipularea unor liste electorale înainte de referendumul din 2012, Grindeanu cu siguranța a vrut că conducerea lui să fie marcată de la pace în legăturile cu marele putere instituțională și nealesă din România – procuratura anticorupție DNA.
Socialdemocrații sunt tradițional legați de la adversari săi cu corupție și clientelism. Probabil o parte de la explicația acestei urării împotrivă lor este faptul că în principiu Partidul Social Democrat are o mai mare influența în satele și orașele mai mici în timp ce elitele orașelor mari le resping.
Socialdemocrații au câștigat alegerile din 11 decembrie cu un rezultat excelent – 45%. El a fost o susținere clară pentru programa lor de conducere, care a promis scăderea taxelor, stimuli pentru biznes-ul și creșterea mai pronunțată a veniturilor. Deschiderea socialdemocraților către clasa de mijloc urbană care e orientată pro-biznes le-a dat rezultate bune în partea vestică a țării – Transilvania și Banat. Ea de obicei le vede cu scepticism.
În același timp baza electorală a socialdemocraților e din sudul și estul țării. Ea le-a sprijinit puternic. Cei doi partide opoziției – Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România s-au luptat în general pentru votul locuitorilor orașelor mari și ai capitalei și ei a trebuit să accepte să fie în opoziție.
Din această cauză nu trebuie să mire faptul că în guvernul nou există o mare prezența a persanelor care au acumulat experiența din țara. Grindeanu însuși e născut în Caransebeș – un dintre cele mai importante orașe a regiunii istorice Banat. Premierul a absolvit univeristate din Timișoara și face carieră în primul rând în regiunea sa. El a fost președintele Consiliului Județean Timiș și a fost ministru al comunicațiilor în guvernul lui Victor Ponta.
În cabinetul actual are doi miniștri – al energiei și al transporturilor – din județul Giurgiu, unde socialdemocrați au luat peste 68%. Ministerul intern Daniela Dan a fost prefect de județul Teleorman până la octombrie 2016. Iar Sevil Shhaideh – prima propunere lui Dragnea pentru premier după alegerile, care n-a fost aprobată de la președintele Iohannis pentru prim-ministru, va fi vicepremier și ministrul al dezvoltării regionale. Ea e tatară, iar afirmarea ei din politică românească e legată cu Constanța. Și, bine înțeles, s-a afirmat cu sustinerea pe care Liviu Dragnea a dat-o. Pentru nimeni din România n-are îndoială că liderul socialdemocraților e omul care a aranjat guvernul care conține multe oameni de încredere ai lui.
Scepticism și nefericire
În cabinetul există membri care încă n-au împlinit 40 ani și au acumulat experiența politică datorită fidelității sale către cele două partide în coaliția guvernamentală. Dar există și vetearni care continuează să joacă un rol important în politică românească, indiferent de la vârsta sa. Dintre ei este Teodor Meleșcanu care este născut în 1941. El devine ministrul de externe pentru a treilea oară. A lucrat și că director serviciului de informație externe – SIE. Cariera diplomatică lui a început în anul distant 1966, iar manadatul trecut lui ca prim diplomat a durat numai 8 zile.
În noiembrie 2014 Meleșcanu a demisionat din postul ministerial din cauză scandalului cu votul din diaspora la alegerile prezidențaile. Atunci numărul redus al secționilor de votare din străinatate a dus la mare coade și mii de români n-au putut să voteze. Guvernul socialdemocratului Victor Ponta a împiedicat votul diasporei pentru că ea de regulă îl susține pe sectorul drept al politicii naționale.
Figura lui Meleșcanu este numai una dintre cele câteva care provoacă nefericirea acestor oameni care au pretinse de moral în politica. Jurnalista Oana Matei – soția lui Crisitan Matei, rănit în timpul incediului din clubul ”Colectiv” din octombrie 2015 – o tragedie cu 64 victime, care a dus la caderea din puterea guvernului ”Ponta” – a declarat că ministrul diasporei Andreea Păstârnac a mintit cum în a declarat că în timpul când ea a fost amabasador din Israel a fost intre primii care au ajutat tratamentului acolo celor răniți din ”Colectiv”. ”Tot ce ea a făcut a fost să vină la spital cu fotograful de casă să se pozeze cu mine”, a afirmat Oana Matei, citată de la ”Adevărul”.
Primarul trecut al Craiovei, vicepreședintele Partidului Social Democrat și ministrul muncii nou Lia Olguța Vasilescu are probleme cu justiție. În 2016 ea a fost acuzată în luarea de mită, folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și spălare de bani. Dosarul împotrivă ei încă nu a fost rezolvat.
Lupta împotrivă corupției
Lupta împotrivă corupției va continui să fie un form înalt al luptei politice și să setează ordine de zi societală – fie prin acuzații și condamnări ale unor miniștri, fie prin lovituri legislative ale majorității împotrivă DNA-ului. Normalitatea care a fost vizată de la Grindeanu în primul discurs lui după investirea guvernului s-ar putea traduce în limba politicii românești și că dorința de pace intre majoritatea parlamentară și procuratura anticorupție. În prima declarația sa în noaptea după alegerile Liviu Dragnea tot a dorit ”toți” să au respect către rezultatul votului. Asta s-ar putea interpreta și ca semn că liderul socialdemocraților nu vrea confrontarea după victoria partidului său.
E greu să se imagineze că DNA ar putea stopa să acționeze din cauza unui compromis cu oamenii lui Dragnea. Dar în același timp există și opinii precum acestea a jurnalistului Costi Rogozanu că exact pacea între instituțiior și coabitarea între președintele Iohannis și guvernului socialdemocraților vor fi trăsăturile caracteristice a etapei nou în politica românească.
Dacă rândurile socialdemocraților din nou începe să fie atacate de la DNA, ei ar putea avea proprii feluri de a răspunde. Ministrul Justiții Florin Iordache deja a declarat că Codul Penal și Codul de Procedură trebuie să fie revizuite.
Aceste revizuiri sunt necesare din cauza unor pricine obiective. Pe o parte, unele schimbări sunt cerute de la Curtea Constituțională. Pe altă parte există schimbări care sunt cerute de la asociațiile magistraților. Majoritarea guvernamentală ar putea folosi aceste cereri pentru a schimba anumite clauze care sunt folosite împotrivă politicienilor – fie justificat, fie nu.
Socialdemocrații ar putea totodată să încerce să atace frontal DNA, dacă începe un război al instituțiilor. În 2015 România a fost pe locul trei în numărul cazurilor în care este condamnată de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) – după Rusia și Turcia. Deja ani de zile București e în primele locuri acestui clasament. Mulțimea de condamnări duc la plătirea marelor compensări din bugetul statului. Acest fapt ar putea fi ”alibi” pentru introducerea unei responsabilității financiare a magistraților în cazurile în care statul ar trebui să platească pentru abuzurile sale ale drepturilor omului.
Promisiuni curajoase
Însă guvernul nou ar putea să fie adversarul propriu, dacă nu conduce deștept. ”Sper ca într-o zi să-mi explicați cum vă încadrați în deficitul de 3%, să creșteți salariile, să scădeâi impozitele și TVA-ul”, a comentat Iohannis în timpul investirii guvernului Grindeanu.
Încă înainte de alegerile politica scăderii taxelor și a creșterii salarilor a fost realizată prin parlament unde socialdemocrații au avut mulți deputați. Atunci banca centrală și experți de economie diferite au alarmat că apar disbalanțe financiare. Dar în sfârșit poporul a votat pentru aceeași politica.
E adevărat că consiliul ministerial are programa ambițioasă care unește promisiuni de stimuli pentru biznes-ul și creștere a veniturilor poporului. O parte dintre ea este o programa de reindustrializare țării și de crearea celor două fonduri de investiție prin care statul să se reîntoarcă ca jucător puternic în economia.
Scepticismul către aceste intenții curajoase totodată e mare. Dacă fonduri sunt creați oare ei nu va deveni generatori corupției și surse de bani pentru partidele în spatele guvernării? Cum ei vor fi finanțate?
Există o opinie că guvernul actual ar putea fi temporal până la momentul în care majoritatea parlamentară schimbă legile așa că Liviu Dragnea să poate deveni șef unui guvern nou. Astfel va fi eliminat limitul existent că oameni condamnați nu pot să devină miniștri. Acest scenariu ar crește probabilitatea de un război intreinstituțional. Pare că Sorin Grindeanu – un politician cu educație în științele de informație care l-au dat contacte destul de folositoare – e acceptabil partener pentru Iohannis în conducerea statului.
Iohannis și Grindeanu se poate să nu fie atât distanți ca personaje. Iohannis e din Sibiu, iar Grindeanu – din Timișoară, două orașe provinciale importante din partea vestică a țării. Ea se consideră drept un avangard cultural și biznes a României. Președintele îl ironizează pe Dragnea în declarațiile sale publice. Dar Iohannis nu difuzionează mesajele negative către premierul nou al țării. Pare că elitul politic al României a găsit o formulă a conducerii socialdemocrate care e acceptabilă și ”normală” pentru toți în vârfurile politice…
About The Author
