Proiectul unioniștilor din România pentru îmbinare cu Republica Moldova a intrat într-o perioadă neagră în 2016. Evenimentele pun provocări înainte de întregul elit de politică externă și de strategie al Bucureștiului care e focusat extrem asupră vecina de est. Nu doar că nu va fi unire în 2018 cum a fost anunțat de la unioniștii mai devreme dar mai probabil ea nu va fi realizată.
În vara ambasadorul american din Chișinău James Pettit a declarat drept:
“Moldova trebuie sa ramana un stat suveran si independent in cadrul unor granite sigure. Alaturarea Romaniei de exemplu, ca o cale de a intra in UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practica si nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici in Moldova… Moldova nu este Romania, Moldova isi are propria sa istorie si propriile provocari, printre care este faptul ca Moldova este o tara multietnica cu oameni care vorbesc limbi diferite si desigur, mai este si problema transnistreana, (region) care are nevoie de un statut special, dar un statut special in cadrul Republicii Moldova.”
Mediile din București și expertii despre Republica Moldova au reacționat ca înțepați. Dar n-a fost nimic de făcut. Artileria grea a expertizei de politica externă – directorul Institutul de Științe Politice și Relații Intenaționale al Academiei Române Dan Dungaciu a putut numai să observe: ”Apără-mă, Doamne, de prieteni…“
Câteva luni mai tărziu – în noiembrie, când în estul Prutului au luat loc alegerile prezidențiale, susținatorii legăturilor mai apropriate între România și Republica Moldova s-au alăturit în spatele candidata proeuropeană Maia Sandu. Sandu a răspuns cu ”Da” când a fost întrebată în februarie 2016 dacă vă vota pentru unirea cu România în caz că e organizat referendum pe această temă. Însă ea a pierdut împotrivă adevrsarului său Igor Dodon, care e considerat să fie prorus.
Președintele nou al Moldovei probabil nu e atât un-dimensional cât îl consideră adeversarii lui. Într-un interviu pentru Deutsche Welle în sfârșitul lui noiembrie Dodon a declarat că în țara nu trebuie să fie forțe militare nimănui și așa s-a opus a prezenței soldaților ruși din Transnistria.
Însă Dodon vrea să recupereze bunele relații cu Moscova și să semneze un memorandum pentru colaboare cu Uniunea Euroasiatică. După ce a fost ales președinte politicianul moldovean a reamintit că în primavara anului 2016 a cerut prin o scriosare deschisă omologul român său Klaus Iohannis să nu-le susține pe unioniștii, dar n-a primit răspuns.
Pe altă parte Dodon a declarat că va anula cetățenia politicianului român care în cea mai mare măsură este legat cu unionismul – președintele trecut Traian Băsescu. Omul de stat român a primit cetățenie molodovenească prin o hotărâre a președintelui moldovean trecut Nicolae Timofti la 1 noiembrie 2016. Asta a dat lui Băsescu dreptul de a vota la alegerile prezidențiale – bine înțeles în susținerea Maiei Sandu. Dar după părerea lui Dodon există neregularități în procedura pentru acordarea cetățeniei lui Băsescu. După anularea pașaportului moldovean lui politicienul român ar trebui să treacă prin procedură standardă pentru străini dacă vrea să obțină drepturile de cetățean moldovean.
Băsescu însuși a recunoscut că după victoria lui Dodon dorințele unioniștilor pentru unirea ambelor țări în 2018, când se vor îndeplini 100 ani de la crearea României Mare cu Besarabia în granițele ei, sunt nerealiste. Însă președintele trecut român rămâne optimist și crede că până la 5-7 ani ar putea fi posibil să lua loc unirea dacă sunt condiții politice favorabile – nu prin ocupare militară dar prin o decizie a parlamentului moldovenesc.
Băsescu s-a implicat personal în cauza unirii ca a treilea proiect național al României după integrarea în NATO și UE. Capitanul naval trecut nu poate să-și permită să arate slabiciune și să respingă visul unionist.
Dar realitatea nu e favorabilă viselor. Mai mult de 26 ani după ce a început drumul independeței politice Republica Moldova rămână o țara separată cu curs statal și ordine de zi proprii. La alegerile prezidențiale din noiembrie candaditul unioniștilor Mihai Ghimpu a luat sub 2%. Politicienii proeuropene din țara ex-sovietică sunt discreditate, sunt legate cu corupție și cu furtul unui miliard dolari din 3 bănci, care a luat loc în timpul conducerii lor. În același timp peste 500 000 cetățeni moldoveni lucrează în Rusia, iar producția agricultură a Moldovei are nevoie de a se întoarce la piața rusă.
Eșecul politicei românește de est
După părerea politologului liberal român Sorin Ionița linia radicală a unionismului a creat ”o gramadă de efect revers” în societatea moldovenească și o duce către Rusia: ”După alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 problemul în România e ce o să facă cu Republica Moldova. Băsescu a zis că vrea să facă ministerul unificării. Dar în Moldova unionism e mic – sub 20%. Discursul lui București e perceput ca radical. Băsescu ajută acestei interpretării. Și asta le duce la Moscova.”
După părerea expertului românesc care e directorul ONG-ului Expert Forum București a avut o strategie de a cumpara ”oameni corupți și proști” din Republica Moldova. Dar locuitori țării vecine au înțeles asta și au votat împotrivă lor. Rusia totodată a cumparat influența între politicenilor țării mice dar cadrele loiale ei nu sunt numai corupți dar sunt și deștepți.
Indiferent de la rezultatul alegerilor moldovenești situația din țara rămâne grea. După părerea lui Ionița totul din Republica Modlova este fake. Oameni sunt foarte dublicitare. Ei joacă simultan cu lobuiri și structuri diferite. În același timp politica românească e prost gândită.
Acumă statul moldovenesc trăiește din ajutarele economice din România, povestește Ionița. S-au renovat foarte multe gradinițe și s-au cumparat microbuse pentru școli cu bani din România. Și asta e foarte popular și se vede inclusiv în zoni puternic rusofili precum Gagauzia și Taraklia. Dar în același timp politica românească este agresivă și îi lipsesc nuanțe. Așa ea le alienează pe moldovenii care în mare parte nu vor să pierd țara sa.
”Oameni care fac politica externă a României trebuie să fie mai subțili, mai nunațete și mai civile adică fără epuleți. Și mai transparenți.”, subliniează Ionița.
După părerea lui puțin români au călătorit în Moldova și nu-o cunosc. Nu înțeleg că lumea sovietică e ceva altfel, că fratele de limba lor dincolo au nostalgia către timpurile sovietice. ”Acolo se joacă altfel. Nu e simplu deloc. Moldova depinde 100% de la Est. Trebuie să facem legaturi energetice printre Europa și ea”, explică Ionița.
Finanțarea străină că mijloc pentru influența
La 19 decembrie Banca Europeană pentru Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Uniunea Europeană au oferit credit de 92 de milioane de euro penru construcția unei conducte de gaz natural între granița României (orașul Ungheni) și Chișinău. El va conecta sistema de gaz natural a României și cea a capitalei moldovenește.
În 2016 Românie a aprobat un credit de 150 de milioane de dolari care să permită Republicii Moldova să rămână solventă. Prima parte de 60 de milioane de dolari a fost deja transmisă și legată cu realizarea unor reforme precum dezvoltarea mediului de biznes, schimbarea legislației anticorupției și ajungerea la accord cu FMI pentru un alt credit pentru guvernul moldovenesc, care în momentul de fața este compus de la partidele proeuropene. Speranțele Chișinăului este să primească alte 180 milioane dolari din FMI prin care să stabilească sistema financiară. Ea a suferit după dispararea celui 1 miliard de dolari din 3 bănci care a fost descoperită în 2015.
Votarea rapidă în lectura întîia în mijlocul decembriei 2016 a unei legii despre amnistia fiscală, care previzionează legalizarea unor bani declarate prin plătirea numai 2% din valoarea lor, a provocat Expert Forum și alte 5 ONG-uri românești să ceară suspendarea plătirii creditului românesc către Moldova, daca legea dubioasă e votată și în lectura a două. Pe o parte, organizațiile civice sunt îngrijorate că măsură va încuraja în loc de a limita corupția. Pe altă parte, după ele banii românești se folosească pentru îndeplinirea unor gaure financiare și pentru finanțarea unor politici dubioase din Chișinău.
”Această lege reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional. Ea demonstrează cinismul politicienilor pro-europeni de la Chișinău, care pretind că fac reforme dar deghizează o măsură antieuropeană sub un nume proeuropean (”liberalizarea capitalului”) pentru a deruta atât partenerii străini, cât și publicul moldovean.”, scrie în declarația celor șase ONG-uri. Ea e un dintre primele semne că o reașezare lua loc în structurile românești care formează politică către Moldova după alegerile în ambele țări.
Ce urmează?
Între timp în Moscova reprezentanți guvernului moldovenesc au ajuns la acordare în principiu cu Rusia pentru eliberarea unor 75 000 permise firmelor de transport moldovenești pentru livrare din Rusia și a altor 750 pentru transport în Kazakhstan și Kirgizstan. Cu această ocazie televziunea de știri românească Digi 24 a comentat că Moldova ar putea să fie mai interesată să stea în pământul nimănui între Rusia și Occidentul decât să se mute întreg în lagărul rusesc pentru că așa ar putea câștiga de la ambele centre geopolitice și în același timp să fie sub o presiune mai mică de a se reforma.
2016 a scos la iveală rezultatul unor procese care au luat loc ani de zile și sunt legate cu Republica Moldova. În București a venit în putere un guvern al sectorul de stângă politicii românești în timp ce retorică grea către Chișinău de regula a fost prioritate a dreptei.
Însă primele activități ale majorității noi din București nu dă nadejde pentru ceva nou în politica românească către vecină de est. În timpul vizitei sale din Chișinău la congresul Partidului Democrat din Moldova care este sub comanda oligarhului omniputernic Vladimir Plahotniuc socialdemocratul român și premier trecut Vicotr Ponta a arătat că vrea să dezvolte legaturi cu moldoveanul bogat: ”Salutari din partea tuturor celor din PSD…Vreau sa il felicit pe domnul Vlad Plahotniuc si sa-i urez succes pentru tot ceea ce va face.”
În Moldova Plahotniuc e legat cu modelul oligrahic al țării și cu partidele proeuropene care au dus la ”furtul secolului” din cele trei bănci. El este și cetățean român.
Între timp în sfârșitul 2016 mediile românești au învațat că steagul european a dispărut de la intrarea palatului prezidențial din Chișinău, iar expersia ”limba română” a fost înlocuită cu ”limba moldovenească” la site-ul prezidenției. Jocul simbolilor e un nou semn pentru eșecul unionismului românesc din Republica Moldova. Întrebarea anului 2017 este dacă el ar putea să se schimbe și să se renoveze așa că să înceteze să-le alieneze pe moldovenii.
About The Author
